Cine eram eu?

Mi-am facut scara pana la cer din iertari

si covor de iarba din uitari,

Apoi am picat precum o sfera in aceasta lume,

rostoglindu-ma la picioarele voastre.

Mi-am crosetat ochi din rugaciuni,

membre din iubiri fara raspuns,

asternut de pat din fir de extaz,

inima din suspinele animalelor umbland numai noaptea.

Am inceput sa inteleg tragedia bestiilor,

superficialitatea oamenilor frumosi,

inchisoarea celor nefericiti,

serendipitatea fericirii.

Mi-au picat in mana brosuri tiparite in Shambala,

concepute poate in paradisuri pe moarte, rai sau chiar in capul zeilor,

in Nirvana

sau scrise pe batista plina de lacrimi de la sfarsitul pacatelor,

In care mi-am impaturit fiinta ca pe un pranz saracacios.

 

Eu eram Credinta.

Posted In: