Anii din afara frunzei

In cautarea unor elegante impresii despre o lume colturoasa, uiti. Aceste elegante nu schimba lumea, ci doar o asaza trecator intre ramele propriei tale intelegeri. Lumea nici nu trebuie schimbata. Adevarul nu trebuie cautat. Filosofezi, intins pe iarba care trosneste imperceptibil, in cresterea ei, despre traiectoria prin univers a unui sarpe care nu se termina niciodata. 

Alergam dupa iubire, invocam legaturi de nedesfacut, incercam sa demonstram ca meritam sa fim mentionati in marea carte a timpurilor. Cultul Eului. Ne fotografiem chipul si il inramam si pe el intre marginile unor pagini virtuale, o oglinda in strafundurile subconstientei, in toata convexitatea ei.

Un copac inalt, plin de cuvinte, nu de frunze, tine umbra celor in cautare. La baza lui, acolo unde nu patrunde soarele fierbinte al desertaciunii, dormi adanc somnul nelinistit al umbrei. O batrana inexistenta, o Sfanta Vineri a imaginatorilor de lumi, iti tamponeaza fruntea ramasa in  treaba asta lumeasca in timp ce tu te-ai scufundat in cautarea fantasmagoricelor perle intelectuale de pe fundul unui ocean de nepasari.

Un batran, 1001 de ani impliniti pe 1 Ianuarie, dezleaga Rebusul acestei vieti, o masura in toate. Se balangane in jiltul lui de rachita, genunchii acoperiti cu o patura pe care a cusut pauni, fazani si vulpi, si soareci. Se plictiseste teribil, fiindca le-a vazut pe toate si nu poate spune nimic. E mut. Frustrant de  mut. Ti-ar putea povesti interminabil si nu ai trece in nefiinta, dintr-o imensa curiozitate, pana nu afli sfarsitul, sinonimul adevarului fatal, minereul toatelor. Tace si dezleaga Rebusul, sterge si scrie iar, inventeaza sinomine si raspunsuri la definitii, antonime, refractii egale cu traiectoria. O fiinta cu acelasi trup si chip, dar construita din alti atomi. Parca a fost pus in forma vietii de misterioase forte, titan in trup de lut.

Are un caine cu cap de om, insufletita caricatura. Acesta fuge alandala, cu membrele imprastiate si subtiri. Cainele poate vorbi, nu ca stapanul, doar ca nu stie decat foarte putin. Un caine cu cap de om si repertoriu de papagal. Poate ca a invatat slova din plictiseala, atata vreme insotind un pe jumatate nemuritor.

  • Cati ani ai?

Imi asaza in mana stanga o frunza si apoi scoate o coala de hartie si scrie linistit in ea: anii din afara frunzei.

Posted In:

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s